Un articol scris pentru TVR 1:

SĂNĂTATE: Cum ne păstrăm echilibrul psihic?
marţi, 14 aprilie 2020
Întrucât traversăm o perioadă în care știrile negative, informațiile triste, chiar dramatice, abundă în mass-media, ne-am gândit să stăm puțin de vorbă cu dna. psiholog Andreea Manea și să îi cerem sfaturi și recomandări.

 

1. Cum putem fi echilibrați, din punct de vedere psihic, în aceasta perioadă în care auzim preponderent știri și informații referitoare la gravitatea situației și la riscurile la care putem fi oricând supuși și noi?

De-a lungul timpului omul a căutat să-și înțeleagă ființa, să se întrebe cine este și de unde vine, care îi este menirea, care este scopul său în viață, dar în aceste timpuri când omenirea are nevoie de echilibru, mulți dintre noi suntem treziți dintr-o căutare mascată a identității noastre, ceea ce ne face să ne punem întrebarea: dacă ceea ce “răsfoim” ne aduce stabilitate, liniște sau un pic de speranță.

Echilibrul, este un rezultat al intenției noastre de a găsi răspunsuri, resurse și soluții la stările noastre, care oscilează în funcție de prioritățile noastre zilnice; ca să regăsim echilibru fie el emoțional, relațional sau chiar financiar avem nevoie de noi înșine, căutând sincer resursele personale, care există în fiecare dintre noi.

Pe scurt, când avem o stare de disconfort care se datorează acestor probleme globale, ne uităm în sinele nostru cu dorința de a afla ce avem noi de făcut pentru noi, pentru a ne găsi liniștea și mulți vom simți nevoia să stăm de vorbă cu un prieten, pentru a demara noi proiecte, să citim o carte sau să ne jucăm cu copiii nostri. Fiecare acțiune, însă, trebuie să fie făcută dintr-o iubire sinceră cu cel cu care interacționăm, fără griji și fără teamă, căci așa putem fi prezenți la ceea ce se întâmplă cu noi, punând accent pe disponibilitatea noastră de a vedea lucrurile așa cum sunt, chiar dacă suferința umană este astăzi, foarte prezentă. Filtrul este sinceritatea, disponibilitatea, curajul de a privi în noi și prin noi lumea și informația, astfel vom putea face față acestei etape din viața noastră, iar aceste acțiuni vor aduce cu siguranță echilibru în viața noastră.

2. Cum putem sa ne stimulăm acea abilitate numită: reziliență, atât de utilă în această perioadă?

Înainte de a stimula, este nevoie ca omul să-și recunoască această capacitate, fiecare dintre noi are această reziliență, însă nefiind constrânși să o folosim atât de imperativ ca în aceste timpuri, se intră pe axa fricii și atunci oamenii încep să fie atenți la emoțiile pe care le naște această abilitate și nu la potențialul ei. Ca să ieșim din acest cerc este nevoie să recunoaștem că în anumite momente avem nevoie de ajutorul celor din jur, părinți, prieteni, profesori sau terapeuți, pentru a descifra puterea în cauză și nu în fapt, punând accent iarași pe sinceritate, căci aceasta este una dintre cheile care ne duce spre noi, ca oameni. Putem lua în considerare că și oamenii de lângă noi au aceleași nevoi, prin urmare deschiderea noastră spre ajutorul celorlalți ne motivează și ne provoacă într-o măsură neașteptată în această perioadă, potențând în noi încrederea în sine, loialitatea, atenția și respectul.

3. Se spune că în orice lucru, oricât de rău ar fi el, există și o parte bună. Care ar fi părțile bune pe care le vedeți în actualul context?

Luând momentul prezent, Da, putem să ne bucurăm de ceea ce ne aduce această “pauză. Da, suntem mai mult împreună, Da, ne dăm voie să observăm ce înseamnă timp petrecut cu familia, mai mult decât în scurtele si vânatele weekend-uri, Da, desigur putem să ne “citim” intențiile, să povestim și să inventăm glume și povești care provoaca la descoperirea micilor secrete, Da, ne putem permite să fim liberi în spatiul casnic așa cum n-am mai fost, Da, ne putem da voie să … și aici fiecare își poate pune imaginația “în mișcare” ca la momentul unui bilanț să-și poată permite să spună: Mulțumesc!

O altă parte bună este aceea că, observăm nevoia celor implicați și problemele cu care se confruntă persoanele obligate să țină pasul cu valul de îmbolnaviri și decese, astfel că putem să fim alături de ei, prin rugăciuni spre ajutorul lor, căci rugăciunea de grup, făcută de o familie, sau mai multe familii, pentru poporul din care face parte, aduce o schimbare majoră în educația copiilor din acel neam. Cu siguranță într-o zi copiii își vor aminti cu ce au contribuit în ajutorul adulților și să nu uităm, acest episod formează următoarele generații, spre o unitate de grup și nu numai.

4. Cum putem sa “coabităm” optim cu sentimentul profund de frică ?

Ințelegând ce mesaje ne transmite frica, scopul cu care apare aceasta și sensul acestei experințe, putem din nou să fim atenți la ce stimulează, reînnoiește, elibereză din noi și din trecutul nostru, căci ea, frica, apare pe un fond vechi, însă este adusă în actualitate de această pandemie convinși fiind că trăim ceva nou. La nivel relațional da! Nu ne-am mai întălnit cu astfel de evenimente, dar oare nu suntem în același context de fiecare zi și anume-supraviețuirea?! Ca să “coabităm” cu frica, avem nevoie de relația cu Divinitatea și atunci ea, frica și-a atins menirea, atunci forța acesteia este folosită într-un sens pozitiv, spre ajutorul nostru, putând astfel să simțim noile perspective pe care ni le oferă viața. Accesând resursele personale, vom putea simți adevărul din fiecare situație cu claritate și convingere, fără a mai pune preț pe cea care ne-a determinat să ne găsim pacea și anume frica. Prin urmare fiecare moment de disconfort aduce cu el o cunoaștere a propriei persoane și prin urmare un echilibru dinamic, dacă învățăm să nu ne mai fie frică de frică.

5. Exista anumite pattern-uri de gândire care pot fi de ajutor în traversarea mai ușoara a acestei perioade?

Nu știu dacă ne ajută să folosim pattern-uri cognitive sau comportamentale, poate pe unii dintre noi da, dar la drept vorbind, ca să ne ajutăm, este nevoie de naturalețe nu de pattern-uri moștenite din familie, care au o influență mare asupra relațiilor cu noi înșine și cu cei din jur. Prin urmare, ascultându-ne intuiția vis-à-vis de o situație, corectăm în noi tendințele care ne inhibau credința, stabilitatea… ființa.

Noi suntem predispuși să căutăm în tipare vechi stăpânirea de sine, încrederea, fericirea, însă vremurile ne arată că suntem în punctul de a ne înnoi din foarte multe puncte de vedere și nu ne rămâne decât să fim atenți în iubire unii față de alții, pentru a găsi ceea ce căutăm cu toții, Pacea.

Beatrice Cioba-Producator „Vreau sa fiu sănătos”

Andreea Manea – parapsiholog si medium

sursa: http://tvr1.tvr.ro/sanatate-cum-ne-pastram-echilibrul-psihic_27104.html

 

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.